header

Home
...............................

Biografia
..............................

Criza
..............................

Arunachala
...............................

Meditația
...............................

Maestrul
...............................

Citate
...............................

Legături
...............................

Forum
...............................

Contact
...............................

site search by freefind advanced
 

 Ramana Maharhsi - Biografie

Ramana s-a născut în 1879, lîngă Madurai, Tamilnadu. Pe nume Venkataraman, era al doilea din 3 fii. Nu era prea atras de cursurile Venkataramanșcolare și suferea de somnambulism. El relata ulterior cum era dus de mînă de copii, necăjit de aceștia cu diferite glume fără ca să știe nimic, continuînd să doarmă adînc. Adeseori i se spunea în glumă Kumbhakarna, după personajul din Ramayana care a dormit adînc luni de zile. Contrar așteptărilor, Ramana nu era deloc înclinat spre viața religioasă.

În vara lui 1896, Ramana a avut o experiență a morții iminente despre care vorbește el însuși. El s-a lăsat în voia stării induse de obsesia morții și astfel a trăit experiența sinelui etern. Această experiență, fără cauze aparente, i-a modificat radical cursul vieții.

Treptat, îi apare o farcinație stranie pentru numele Arunachala. La vîrsta de 16 ani, Ramana află că există acest loc Arunachala (numele orașului este de fapt Tiruvanamalai).

Aflat la sfîrșitul liceului, Ramana are un conflict cu fratele său mai mare legat de prestațiile școlare. Pedepsit de acesta să facă exerciții, renunță brusc și se hotărăște să părăsească casa familiei și să plece definitiv la Arunachala. Citise o carte despre maeștrii din Tamil și acest lucru i-a întărit și mai mult decizia de a pleca.

LArunachalaa 17 ani, Ramana a plecat la Arunachala, unde a ajuns după 4 zile de călătorie. A renunțat la însemnele castei sale adoptînd poziția renunțării la cele lumești și a mers direct la templul local. Era decis să rămînă acolo pentru totdeauna.

Următorii 10 ani i-a petrecut trăind în templu și peșteri, meditînd, adoptînd tăcerea totală, și indiferența față de lume și lumesc. Căuta locurile cele mai retrase pentru a nu fi tulburat de mulțime. Este cunoscut sub numele de Brahma Swami și treptat reputația începe să-i crească. Apar primii discipoli cu care comunică prin scris și care îi aduc primele cărți spirituale.

Ulterior renunță la atitudinea ascetică, la tăcere și începe să ducă o viață normală în ashramul creat chiar pe locul în care medita. Mulți oameni veneau să-l viziteze, din India și din alte țări, întrebîndu-l diverse - de la probleme religoase, la cele de viață de zi cu zi. Ca o anecdotă, la un moment dat o femeie din înalta societate indiană l-a rugat să-i confirme că poate vedea morții și îi poate arăta și ei. În opinia ei aceasta era puterea unui swami. Ramana, rîzînd, i-a spus că el este swami, dar că nu are această putere.

MaharshiRamana vorbește tot mai des de metoda (auto)interogării (atma vichara) ca singură cale spre cunoașterea sinelui etern. El nu arată deloc gust pentru practicile yoga. Unui vizitator care i-a arătat un procedeu (asana) i-a răspuns, comic, că exercițiul e bun ca relaxare după cîteva ore de meditație intensă.

Ramana le propune tuturor, în felurite feluri, să se întrebe "Cine sînt eu" pentru a realiza natura lor divină. Dar întrebarea nu trebuie să primească un răspuns intelectual de genul "eu sînt cutare, am atîția ani și profesez cutare meserie etc." Întrebarea e, mai degrabă, pretextul unei reflecții conștiente asupra esenței care se află dincolo de cuvinte, de eul empiric. Astfel, individul află pentru prima oară că în spatele reprezentărilor verbale despre sine se află sinele etern, Cunoscătorul din doctrina yoga a lui Patanjali.

Ramana arată foarte mare interes pentru viețuitoarele din ashram, pentru tot ce e viu. El crede că o atitudine egală față de tot ce este viu e semnul realizării esenței spirituale. La un moment dat l-a certat pe un vizitator pentru că a cules toate florile unui arbust fără să se gîndească și la arbust, la nevoia lui de a avea flori. Sau a luat apărarea unei bătrîne care a fost îndepărtată de discipoli pentru că nu a respectat ritualul oferirii, și s-a apropiat prea mult de el, povestindu-le cum a participat ea și fiii ei la ridicarea adăpostului său pentru meditație.

Ramana era interesat de viața socială și politică și în general afișa o atitudine foarte amuzată și veselă, disponibilă.

FPaul Bruntonoarte multe exemple publicate în diverse lucrări de vizitatorii săi atestă profuinda umanitate și înțelegere de care dădea dovadă, ca și un fel de indiferență și non-atașament care l-au marcat pentru totdeauna. Paul Brunton nu a ezitat să aducă în discuție detașarea nativă a lui Ramana atunci cînd a sugerat că în ashram lucrurile nu se petreceau întotdeauna cum ar fi trebuit.

Ramana s-a îmbolnăvit de cancer și la îngrijorarea discipolilor săi cum că îi va părăsi, el a răspuns: "Nu plec nicăieri, unde aș putea pleca? Voi sta aici pe vecie."

A murit în aprilie 1950, în poziția lotusului.

^ Sus

Copyright 2017. Ramana Maharshi Info